Odată cu intrarea în menopauză ajungem să ne confruntăm nu numai cu neplăcerile zilnice cauzate de tulburările vasomotorii și neurovegetative (bufeuri, insomnii, tulburări de dispoziție ) dar și cu o posibilă afecțiune ale cărei consecințe clinice pe termen scurt și lung pot fi mult mai severe: osteoporoza, fracturile osteoporotice, durerile scheletale cronice și deformările osoase. Calitatea vieţii este important afectată de prezenţa osteoporozei care îngrădeşte abilităţiile fizice ale pacientei, îi reduce autonomia personală şi îi limitează participarea la viaţa socială. Dar, viața ca femeie activă fizic, psihic și social nu se încheie odată cu trecerea în această etapă de vârstă.
Osteoporoza este la acest moment cea mai frecvent întâlnită afecţiune a întregului schelet, în care creşterea fragilităţii osului duce la apariţia fracturilor în condiții de minime traume. Este o boală osoasă ce evolueză silențios și ajunge să fie depistată de obicei în stadii avansate, atunci când tabloul clinic devine dominat fie de prezenţa durerilor osoase și a deformărilor coloanei vertebrale fie de fracturile osteoporotice. Fracturile osteoporotice pot apărea în orice zonă a scheletului dar cele mai frecvent întâlnite în practica curentă sunt: fracturile de pumn, cele ale vertebrelor toraco-lombare și cele de șold. Trebuie avut în vedere că prezența durerilor osoase la nivelul coloanei toracolombare poate sugera prezența fracturilor vertebrale, cele mai afectate vertebre fiind T11, T12, L1. Prezența de fracturi vertebrale severe multiple duce la apariția deformărilor de tipul cifozei toracale, unul dintre cele mai sugestive semne de osteoporoză.
Iată suficiente motive pentru care echipa medic – pacient trebuie să colaboreze eficient în depistarea precoce a osteoporozei înainte de apariția fracturilor.
Recomandăm ca: femeile cu o greutate subnormală, cele cu risc crescut de cădere, fumătoare cronice, cu istoric familial (parinți) de fracturi osteoporotice, cu menopauză instalată precoce (sub 45 de ani), cele care au suferit deja o fractură de pumn sau de șold, cele cu tasări vertebrale descoperite radiologic întâmplător să beneficieze de efectuarea testului DXA – investigatia ce confirmă prezența bolii și permite inițierea tratamentului antiosteoporotic.
Dr. Anca Popescu, medic primar endocrinolog, Spitalul Universitar de urgenta Bucuresti